Napred, Bregovic!

Am fost la finala românească a nEurovisionului. Mulţumesc, Bianca de la TVR. Deh, ce înseamnă să ai obrazu subţire. La mine mă refer :) Am renunţat la o zi de Timişoara ca să mai văd un concert marca Goran Bregovic şi nu regret. A fost superrrrr! Ca de obicei. Trecem peste momente de genul celor în care maistoru Bregovic îi făcea semne disperate unui sunetist că nu i se aude chitara şi acelea în care "agitatorii" din public, cei care fac semne spectatorilor când să râdă, când să aplaude şi aşa mai departe, nu aveau nicio idee ce e cu muzica sârbească. Ei, săracii, o percepeau ca pe manele. Deh, puterea obişnuinţei. Nu ai ce să le ceri. În fine. Să lăsăm rataţii în pace. Nu am să povestesc despre concert prea multe. Cine a fost curios, l-a văzut în direct pe TVR 1. Apropo de nEurovision, aş prefera să ne reprezinte Goran Bregovic, am avea reale şanse. Şi, ca de obicei, piesa câştigătoare este acuzată de plagiat. A devenit o tradiţie.