marți, 16 iunie 2009

La comemorare

UPDATE: Începând de azi, blogul meu nu mai poate fi accesat de pe calculatoarele de la Adevărul. Ăsta este semn că i-a deranjat postarea de mai jos. Mie faza asta penibilă îmi aminteşte de actele de cenzură de genul acesta şi acesta . Ce mare minciună a devenit Adevărul!
UPDATE 2: De vreo două zile este blocat accesul şi pe blogul lui Tiberiu Lovin, iar de azi am înţeles că este oprit accesul la toate blogurile de pe platforma blogspot, nu doar la al meu.

De obicei, când trece o anumită perioadă de când faci ceva, te-ai mutat undeva sau lucrezi într-un anumit loc, serbezi sau marchezi momentul într-un mod. Şi eu fac la fel. Doar că nu serbez ci comemorez. Comemorez un an de când lucrez la Adevărul. Am avut şi momente foarte bune, dar acestea sunt umbrite de cele din prezent. Cineva din conducerea editorială îmi spunea că în presă se reţin numai lucrurile rele pe care le faci, nu şi cele bune. Mai pe scurt: nu ne interesează ce faci bine, te sancţionăm pentru ce faci rău. "Sutem incorecţi, dar asta este." În urmă cu un an scriam asta. Acum nici nu îmi mai vine să scriu. S-au strâns atâtea nemulţumiri, atâtea mizerii din partea managementului „celui mai vândut ziar de calitate” şi din partea unora dintre colegi, încât nici nu îmi mai vine să mă gândesc. Merg în fiecare dimineaţă la lucru cu sentimentul pe care-l aveam când se termina permisia şi mă întorceam în unitate. Incredibil! Chiar nu credeam că voi trăi vreodată un sentiment atât de urât referitor la job. Mai ales că fac o meserie care îmi place enorm, pentru care mi-am lăsat familia, prietenii, oraşul, viaţa. În primele trei luni de Adevărul, unii colegi îmi spuneau doar strictul necesar: „bună” şi câteva cuvinte referitoare la job. Ulterior, am aflat că e în tradiţia lor să se poarte mizerabil cu noii veniţi şi că cineva mă f...tea doar pentru că putea, fără un motiv real. Deh, „oameni suntem, porci mâncăm” – este o vorbă de-a mea. Să depăşim momentul. Ultima perioadă la Adevărul este de povestit nepoţilor şi de învăţat să nu facă niciodată aşa. Vă imaginaţi că la „cel mai vândut ziar quality” eşti pus să scrii la comandă? Şi că dacă vrei să-ţi păstrezi coloana dreaptă eşti amendat. Am refuzat să mă bag în lăturile dintre Adevărul şi Intact şi am primit amendă!!! Da, la Adevărul, nu la Gardianul sau la cine ştie ce altă mizerie de ziar. Ei, din acel moment, a început circul. Manajerii nici măcar nu vor să îmi dea o copie a fiecărei sancţiuni, iar când au aflat că sunt membru sindical, au luat foc. Periodic, primesc câte o amendă ilegală sau avertisment neîntemeiat. Astea se strâng şi va veni ziua în care voi lovi eu. O voi face temeinic, vă asigur! Acum sunt personna non-grata în redacţie. Hehehe. Mi s-a schimbat subiectul de vreo două ori cu o oră înainte de termenul de predare a materialului, tocmai ca să mă pună în dificultate. M-am descurcat de fiecare dată şi graţie prietenilor care m-au ajutat cu ce a fost nevoie (merci, Cosmin). Mergem mai departe. Om vedea până când. Cert este că nu cedez şi că o să le arăt ce înseamnă să îmi facă toate mizeriile astea.

24 comentarii:

Anonim spunea...

Cataline, cu toate ca nu am experienta ta profesionala, experienta ta de viata si tot ceea ce reprezinti tu, plus nu mi s-au schimbat subiecte pe ultima suta de metri, I feel you si pe langa asta, si eu sunt scarbit, de la management, sefi care nu stiu cu ce se mananca treaba aluia mic, pana la sanctiuni nemeritate... nu pot sa zic asta-i viata, dar deocamdata eu sunt la inceput si ma tin tare. Oi vedea eu pana cand. tare mi-e teama ca renunt la asta si ma indrept spre alte zone.

Angee spunea...

Sorry! Sincer.

oana spunea...

nu pot decat sa te felicit. de-acum trebuie doar sa te tina nervii. si or sa te tina pt ca ai dreptatea de partea ta. sunteti din ce in ce mai multi, vad. bafta multa.

Tiberiu spunea...

Catalin: sunt alaturi de tine si-mi pare rau de mizeria pe care trebuie sa o suporti. Uneori cred ca traiesc un cosmar cand vad ce se intampla in presa. Te felicit pentru curajul de a scrie acest post.

gina visan spunea...

sunt alaturi de tine. povesteste-ne mai multe. si zii asa, la adevarul se scrie la comanda?!
eu l-am auzit pe cornete dand indicatii sa se scrie cum adevarul doneaza eroului de la brasov (barbatul care a incercat sa opreasca jaful de la casa de schimb) o suma de bani, pentru ca adevarul sa isi asocieze imaginea cu eroul. astea sunt cuvintele lui. apropo, mai tineti minte campania adevarului pentru cristi minculescu? tot ei isi faceau imagine prin necazul bietului om. cik: "Adevarul strange un milion de mesaje de suflet pentru Cristi Minculescu". rusine sa le fie celor care s-au pozat si s-au pus pe copertile ziarului stiind despre ce e vorba de fapt!

Florin Budescu spunea...

Catalin, sa stii ca de pe calculatoarele mele vor avea intotdeauna liber sa intre toti pe blogul tau.

Am descoperit acum mediablog datorita lui Tibi si te-am pus imediat in blogroll, pentru ca imi place cum scrii si cum gandesti.

Nu mai vorbesc (decat putin) despre faptul ca inteleg perfect prin ce treci. Vei vedea in curand exact ce vreau sa spun.

neagrigore spunea...

sună familiar ce povesteşti, doar că eu lucram la negru, într-un bar ... nu la un ziar aşa-zis de "quality"

Ale spunea...

iti tin pumnii. cunosc si eu cativa din Adevarul, stiu cum se poarta oamenii pe acolo. te sustin si voi posta si eu pe blogul meu. probabil ca voi fi cenzurata dar nu conteaza. trebuie sa afle cat mai multi oameni ca presa care se face in unele locuri PUTE.
BAFTA CATALIN!

o ziarista spunea...

felicitari pentru curajul de a numi public problemele de la adevarul care, la scara mai mica, se intalnesc aproape in toate ziarele. am lucrat la toate ziarele importante mai putin la adevarul si la gandul. am trecut prin ce treci tu acum, dar la un ziar mai mic si putin important. este foarte grava situatia din presa in ultimul an, cand ziarele - singura altervativa la televiziunile de rahat pe care le avem - nu mai functioneaza nici macar la limita de jos! eu m-am tot mutat de la un ziar la altul, plecam atunci cand nu ma mai simteam bine intr-un loc (iar problemele nu erau legate de colegi, ci de abordarea subiectelor, de comenzi ori de faptul ca unii sefi au considerat ca eu, ca femeie, nu am dreptul sa am pareri decat legate de cratita).
felicitari inca o data pentru ca ai facut public ceea ce eu nu am avut curaj.

Anonim spunea...

Din pacate astfel de mizerii se intampla peste tot in presa.
Catalin, nu ne cunoastem, dar avem ceva cu siguranta in comun: pasiunea pentru reportaj si reluarea subiectelor pentru simplul motiv, invocat de sefi, "stii nu suna prea bine azi" sau "ti-ai luat banii de salariu? E bine atunci."
Chestiunea legata de libertatea presei nici macar nu mai merita sa fie luata in discutie, daramite in seama. Nu exista si dn pacate acesta este un drum fara intoarcere pe care a apucat mass media.
Vremuri si mai grele ne asteapta din pacate.
pentru ca ne aflam oarecum in aceeasi situatie nu pot decta sa-ti doresc ce imi doresc si mie: fii tare la ficat pentru ca nu mor caii cand vor cainii

Cat spunea...

Fruntea sus si nu-i lasa sa te doboare. Nu uita ca tu si cei ca tine faceti ziarul. Nu managementul, nu patronul, nimeni altcineva. Iti tin pumnii, iti doresc sa-ti fie bine si sa citesc si insemnari de mai bine.

nora damian spunea...

Stiam ca e o mizerie ziarul paturiciului( cand ma gandesc ca si Plesu mai scrie acolo.... :() Dar parca e prea de tot ce se-ntampla!

Bine ar fi sa aibe mai multi curajul si determinarea ta!

Nu te lasa!

catalink spunea...

Vă mulţumesc tuturoţ pentru susínere. Este extrem de importantă

bizonul indignat spunea...

bine ca te-ai trezit. Probabil ca esti foarte tinar. Eu ziarul adevarul nu-l citesc nici sa ma impusti pentru ca apartine lui paturiciu dinu, chiar daca pierd si articole valoroase. Astept momentul in care bruma de ziaristi onesti se va trezi la realitate si se va revolta. Cind se va forma masa critica? Sau majoritatea alearga doar dupa bani si atunci mai avem de asteptat.

Florin Budescu spunea...

bizonule indignat, intrebarea ta despre cand se va forma masa critica este foarte interesanta.

Ma tem insa ca nu se va forma nici o masa critica, pentru ca aceia care sunt in situatia lui Catalin Cocos nu continua sa existe ca un corp profesional unitar, sa jurnalisti.

Ei pleaca in masa din meseria de jurnalist, asa cum s-a intamplat cu o multime de omeni de calitate dupa 1990, mai ales dupa 1995 si in primul rand dupa 2000.

Astfel ca nu se formeaza nici o masa critica si nu apare nici o forta de presiune asupra acestor impostori, care se cred patroni de presa.

Avem o problema.

Ale spunea...

Florin! ai mare dreptate. cand eram colegi si imi mai ziceai cate ceva, sau imi dadeai sfaturi, credeam ca te dai mare. acum iti dau dreptate! Aveai si atunci si acum. din pacate pt breasla noastra. nu mai e ca pe vremuri. insa cred ca ceva se schimba. macar aia corecti sa incerce.

Cătălin Apostol spunea...

E prima dată când ajung pe blogul tău, cu siguranţă nu şi ultima. Rândurile astea vor să însemne că-ţi apreciez curajul şi sper să-ţi ţină de urât în perioada naşpa prin care treci la muncă.

David spunea...

Catalin...ai posibilitatea sa iti schimbi locul de munca daca intr-adevar te simti aiurea si ceea ce ti-se propune nu iti convine.
Iti admir "marketingul" pe care ti l-ai facut in ultimul timp si la care nu ma asteptam din partea unuia asa de sters ca tine.
Macar in blogosfera sa fii bine vazut daca in redactie sau viata reala nu se poate.

uhitto spunea...

e usor de spus schimba locul de munca cind nu prea mai e loc de independenta in mass-media. e usor sa dai 25 la fuundul altuia. mai greu e sa iei atitudine si sa nu te lasi calcat in picioare. mult mai greu.

Anonim spunea...

prietene, te lupti cu morile de vint. pe corneteanu il doare in ciocan de demersul tau. crede-ma, doarme la fel de linistit. daca nu ai sustinerea colegilor, o mica greva cred ca i-ar speria de moarte, n-ai nicio sansa. stiu ca e o utopie ceea ce spun, majoritatea colegilor tai zic bogdaproste ca primesc blidul de mincare stricata de la patriciu, si toti iti dau dreptate, dar nimeni nu are tupeul sa faca ceva. asta e... anyway, succes si nervi de otel.

Anonim spunea...

felicitari pentru atitudine, sper ca aceasta intamplare sa fie preluata de cat mai multi colegi din presa/blogosfera.

cu apreciere

catalink spunea...

David, fii mai curajos. Eu mi-am asumat un risc spunân răspicat cese întâmplă, tu stati ascuns în spatele unui nik.Hai să spunem căştii cum sunt la redacţie, dar de unde ştii tu cum sunt în viaţa reală? Hai să îţi mai spun ceva: de trei zile, mulţi colegi vin la mine şi mai pe faţă sau mai pe ascus (din cauza camerelor de luat vederea montate de cei pe care îi susţii) îmi spun că mă susţin. Spune-leşefilor tăi că vreau să fac sindicat la Adevărul. Nu o să se bucure, te asigur, dar poate îţi iei vreo primă (ceea ce oamenii care muncesc pe brânci nu iau).

gina visan spunea...

cataline, fa sindicat la adevarul ca o sa castig si eu procesul, ma reincadreaza si vin sa te ajut

ak2000 spunea...

Felicitari! Sa iasa "adevarul" la iveala. Sa fie presa libera cu adevarat, nu din oameni vanduti pentru banii unor hoti ca patriciu, vantu, voiculescu si multi altii! Mafia si-a intins tentacolele prea mult in tara asta de la ilici incoace.