luni, 31 martie 2008

TVR ne dă Liga Campionilor

Televiziunea publică va difuza, în următoarele două sezoane, prima opţiune din Liga Campionilor. O spune Tolo pe blogul său, dar şi pe Telesport, la Horia Ivanovici. pe site-ul UEFA nu am găsit nimik, poate mâine.

Acreditare cu greutate

Azi mi-am ridicat acreditarea pentru Summitul NATO. A fost destul de greu să o ridic. Nu o spun la figurat, datorită sistemului de securitate din zonă, ci la propriu. Trage aproape 3 kg la cântar. La aşa un eveniment important era normal să ai şi o acreditare cu greutate. Pe lângă legitimaţia de acces, într-un rucsac am mai primit nişte ghiduri ale Bucureştiului, broşuri cu restaurante, cafenele şi alte locuri din categoria HORECA, un DVD cu "4, 3, 2" a lui Mungiu, un catalog despre .ro şi o sticlă de Murfatlar - Conu' Alecu, din 2006. Mare domn, conu NATO, ăsta! Să fie primit!

Ghid de supravieţuire în Saigon

Nu sunt multe cuvinte de spus. Cred că au trecut vreo 100 k de persoane în intersecţia respectivă în trei minute şi jumătate de înregistrare. Aştept răspunsurile voastre la întrebarea: în cât timp se va ajunge în Bucureşti la situaţia asta?
Vă daţi seama cât ar trebui să dea un miliţian din mâini ca să dirijeze anarhia aia din trafic? Motociclişti din toate ţările, uimiţi-vă! . Dau si link, în caz că nu se vede altfel.

Antena 1 şi RCS&RDS au luat LigaI cu 85 milioane de euro

Consorţiul format din Antena 1 şi RCS&RDS este noua deţinătoare a drepturilor de difuzare a meciurlor de fotbal din Liga I, pe următoarele trei sezoane, după ce au oferit 85 milioane de euro plus TVA într-o licitaţie la care au mai participat consorţiul Realitatea Media - Telesport şi postul Kanal D.
Realitatea - Telesport s-au retras la 84,5 milioane, iar Kanal D au capotat primii, la 72,5 milioane.

vineri, 28 martie 2008

Reportaj de suflet la Vaslui

Dau la vizionare, via prietenul Marius Mayer, un reportaj de suflet filmat la Vaslui. De urmărit cele două variante de traducere. Sunt bestiale.. Trebuie văzut de mai multe ori filmuleţul ca să înţelegeţi ce spune tanti aia, dar merită.

joi, 27 martie 2008

No, ceva fain vă dau să vedieţ

Am dat de un videosclipici foartie fain de pe youtube, via Andrei Crivăţ die la Cluj. Nu mai zâc multie cuvintie, că nu au rost. Punieţ mâna şi căscaţi pupila die vă uitaţi. Tipa e meseriaşă. Io am antrenat-o :)

miercuri, 26 martie 2008

... de doi ani...

Da, aţi citit bine, azi am doi ani de când m-am mutat în Bucureşti. Sărbătoresc cu bere Timişoreana. Nu am mai băut de mult Timişoreana. Cred că din facultate sau puţin după. Mulţumesc din nou Brad şi Brăduţ. Nu e o glumă şi niciun mişto. Brad m-a adus la Bucureşti, Brăduţ m-a adus la NewsIn. Ambii m-au ajutat moral, financiar când am avut nevoie, psihic, cu sfaturi şi cu tot ce au putut. Plecăciuni. Să ştiţi că am dat mai departe ajutorul vostru. I-am ajutat şi eu, la rândul meu, pe alţii. Cred că aşa e cel mai bine. Revenind la cei doi ani, pot să spun că au trecut repede, greu, pe nesimţite, chinuitor, frumos şi sângeros. Au fost doi ani de luptă cu mine, cu ce se întâmplă în jurul meu, cu stilul local (greu de înţeles şi digerat pentru cineva venit din exterior), dar doi ani interesanţi. Am făcut bine că am venit la Bucureşti. A fost o idee bună din punct de vedere profesional. Şi personal a fost bine, chiar dacă uneori a fost un mic infern. Am cunoscut oameni extraordinari, jeguri, profesionişti adevăraţi şi puroaie pe picioare. Dar, mai mult decât toţi aceşti oameni, am cunoscut pe cineva care m-a făcut să mă îndrăgostesc din nou. Acum fix un an am primit o busolă de la ea. A fost un cadou simbolic. Adevăratul cadou pe care l-am primit de la ea este altul şi nu are o valoare cuantificabilă. MULŢUMESC! Ai asigurat un loc "în faţă" la mine în suflet.
La Bucureşti am avut ocazia, neplăcută, de a vedea un bărbat de vreo 45 de ani fiind aproape să o ia la bătaie pe o femeie de vreo 55 de ani pentru un loc pe scaun în tramvai. Am fost şocat, sincer! Tot aici am văzut grătare făcute pe balcon, la etajul 3! Aici am luat un ou în piept doar pentru că mă aflam în acel loc, fără vreo altă vină. Tot la Bucureşti am făcut presă cu adevărat. Aici am avut ocazia să transmit de la Ateneu, de la TNB, de la Parlament şi din multe alte locuri. Aici am făcut presă de agenţie. În 20 de luni de presă de agenţie am învăţat mult mai multe decât în câţiva ani de presă în Timişoara. Agenda mea telefonică a "suferit" un update de peste 500 de numere. Asta e realitatea, chiar dacă e dureroasă pentru mândria noastră de bănăţeni. Aici m-am împrietenit cu băieţii de la Hara, i-am cunoscut pe Florin Chilian, Heluth Kohl şi mulţi alţii. Cel mai trist este faptul că tot de la Bucureşti aş putea obţine un job bun la Timişoara. Aici am reuşit să-mi satisfac un hobby, fotografia. E aşa frumos... Sunt multe de spus despre aceşti doi ani. Poate voi mai scrie. Ştiu că am făcut bine venind aici, dar nu ştiu dacă voi împlini 3 ani. Tind să cred că nu. Cine ştie? Habar nu am dacă să scriu "sfârşit". Va urma?

marți, 25 martie 2008

Post-tristum

Revin pe blog după ce în ultima vreme nu am prea avut inspiraţie şi subiecte pe care să le consider demne de un post pe blogul meu. Sau poate că nu le-am văzut. De data asta am un post trist. Aş putea să-i spun post-tristum. Unul dintre cei mai buni (după părerea mea) editorialişti contemporani, Radu Paraschivescu, a renunţat să mai scrie despre fotbal. Şi ce bine o făcea! E trist de tot. Omul se declară îngreţoşat de mizeria din fotbalul românesc, "Liga lu' Mitică" îi spun unii "mari trompetişti" şi coţohârle care prezintă ştirile sportive de mare audienţă şi infi(r)mă valoare şi care văd numai steauadinamorapid. Probabil că vă întrebaţi ce îmi pasă mie că Radu Paraschivescu nu mai scrie. Îmi pasă. Nu doar pentru că scria mult despre Poli. SCRIA BINE. Scria cum rar citesc la cineva. Vede lucrurile cu o claritate şi obiectivitate cum nu întâlneşti prea des. Îl iubeam când critica Poli. O făcea obiectiv şi asta contează enorm. Radu scria în GSP, pe violamania.ro şi Evenimentul zilei. Poate mai scrie şi pe altundeva. Dacă nu i-aţi citit editorialele, poate i-aţi citit cărţile. Una dintre ele, prima care îmi vine în minte, este "Ghidul nesimţitului".
În ultimul editorial din GSP, intitulat "La revedere", explică decizia de a renunţa la scrisul despre fotbal. Îi înţeleg fiecare motiv. E bine întemeiat. "Am hotărît să nu mai scriu şi să nu mai vorbesc despre sport. E o măsură de igienă personală într-o vreme cînd mizeria din fotbalul românesc se întinde galopant. Unii se retrag fiindcă au ars sau fiindcă nu mai au nimic de spus. Eu o fac fiindcă mă simt inundat de silă. Laşitate? Abandon comod? Cedare pripită? Nu-mi dau seama, dar nu mai pot. Am tot încercat să mă uit în altă parte.". Din păcate, din jegul ăsta de fenomen numit fotal pleacă cei curaţi, oamenii. "Motivele" pentru care Radu Paraschivescu a renunţat să mai scrie despre sport rămân în fotbal şi behăie, latră şi grohăie că îi fură "cavalerii dreptăţii".
La revedere, Radu, dar sper să revii.

sâmbătă, 22 martie 2008

Scurt-metraj despre viaţă

Fără prea multe cuvinte, vă dau link la un scurt-metraj de excepţie. Este un must see!
Vizionare plăcută.

miercuri, 19 martie 2008

Cerul

duminică, 16 martie 2008

Portret de blonda cu ochii verzi


Am fost sambata la un salon de motoare la Romexpo. M-am amuzat, ca de obicei, văzând disperaţii cum se chinuie să facă fotografii în zonele intime ale manechinelor. Eu am făcut nişte portrete şi pun unul pe blog, ca să înţelegeţi de ce le-am făcut. Înainte de a declanşa, le-am întrebat pe fete dacă le pot face portrete. Mi se pare cel mai fair. Frumoasa din imagine mi-a cerut cartea de vizită.

sâmbătă, 15 martie 2008

Fanii lui Poli au pus stăpânire pe site-ul Gazetei

De ADMINISTRTOR pe 15.03.2008 la 20:26
#15
NE CEREM SCUZE PT UNELE ERORI TEHNICE SI PT FAPTUL CA DIN REPRIZA A DOUA, "COMENTARIUL LIVE" AL PARTIDEI A FOST REALIZAT DE UN HACKER, CEL MAI PROBABIL FAN POLI, CARE A SPART CODURILE DE ACCES ALE GSP

Acesta este mesajul care apărea pe site-ul "Gazetei sporturilor" în timpul meciului Poli - UTA, terminat cu scorul de 2-0. După victoria lui Poli în faţa echipei din suburbie, UTA, se pare că un ultras timişorean a pus stăpânire pe site-ul gazetei şi a scris cronica meciului. Hahaha. În urmă cu câteva săptămâni, directorul executiv al gazetei, Gusti Roman, îmi spunea că au investit 30.000 de oiro numai într-un server. Cred că ar trebui să se gândească şi la securitatea celor 'jde site-uri pe care le administrează echipa de la GSP. "Gazetarii" au primit şi nişte mesaje deloc laudative de la cititori din străinătate care se plângeau de calitatea transmisiilor online.

joi, 13 martie 2008

Andreea Raicu a devienit Megablogăriţă


Prietena sau fosta prietenă (cine mai ştie?) lui Tudor Chirilă, Andreea Raicu, a intrat în lumea bloggarilor. În timp ce Tudor blogăreşte de mult şi cu mult succes, iar zilele trecute s-a băgat în blogoseferă şi Andreea Marin Bănică, prezentatoarea megastarului s-a decis să ia şi ea tastatura în braţe şi să intre în blogosferă. Adresa (electronică) la care o puteţi găsi este andreearaicu.ro. Fotografia este luată de pe dlh.ro

marți, 11 martie 2008

Banc genial

Mi se întâmplă foarte rar să îmi placă un banc atât de mult încât să-l pun chiar şi pe blog, deşi trafichez 'jde bancuri pe săptămână. Nu mai spun nimic, doar bancul:
Toti oamenii de stiinta jucau de-a v-ati ascunsele in Rai. Se pune
Einstein si incepe sa numere. Toti se ascund pe unde gasesc, numai
Newton ia o creta,
traseaza un patrat cu latura de 1 metru si se asaza in mijlocul lui.
Dupa ce termina de numarat, Einstein se intoarce si, bineinteles, il
vede pe Newton.
Ii spune:
- Te-am vazut. Tu esti Newton.
- Imi pare rau, dar nu sunt eu.
- Cum adica nu esti tu? Te cunosc foarte bine. Esti Newton.
- Priveste mai atent. Ce vezi?
- Tu in mijlocul unui patrat cu latura de 1 metru.
- Si ce inseamna Newton pe metru patrat?
- Pascal.
- Pai vezi, el e!

Cesaria Evora revine la Bucureşti

Cesaria Evora şi Dulce Pontes vor cânta la prima ediţie a World Art Festival, eveniment dedicat artei şi tradiţiilor naţionale şi internaţionale, care se va desfăşura în perioada 28 iunie - 3 iulie. spune NewsIn.
Am fost anul trecut la concertul de la Sala Polivalentă şi a fost extraordinar modul în care a ridicat spectatorii în picioare şi i-a determinat să danseze. Evenimentele se vor desfăşura în Amfiteatrul Mihai Eminescu din Parcul Naţional. Cesaria va cânta pentru a patra oară la Bucureşti, în 3 iulie.

Cătălin Oprişan merge la Realitatea TV să facă revista presei la caterincă

Aveţi în continuare comunicatul de la Realitatea TV.

Cătălin Oprişan va realiza, în direct, un “ziar” în noua emisiune de la Realitatea TV,''Ultima oră''

Postul Realitatea TV oferă telespectatorilor săi o nouă emisiune, în cadrul căreia Cătălin Oprişan va realiza, în direct, un “ziar” aparte, care va conţine cele mai interesante şi spumoase evenimente şi imagini ale zilei. Emisiunea ''Ultima oră'' va fi difuzată începând de vineri, 14 martie, de la ora 23:10, şi va fi prezentată de cel mai nou component al echipei Realitatea TV, Cătălin Oprişan.

Emisiunea trece graniţa unei simple reviste a presei în care sunt citite pasaje din ziarele de a doua zi. “Ultima oră” va prezenta, în fiecare ediţie, subiecte alese de Cătălin Oprişan atât din ziare şi reviste, precum şi clipuri video şi poze trimise de telespectatori la adresa ultimaora@realitatea.net.
“Sunt bucuros să mă alătur echipei Realitatea TV, care se face remarcată prin ambiţia de a ţine la curent românii, în fiecare zi, cu cele mai noi informaţii. Deşi acest lucru presupune seriozitate şi muncă, cuvintele lui Chamfort nu trebuie uitate niciodată: 'Cea mai irosită dintre toate zilele noastre este cea în care n-am râs'. Tocmai de aceea, prin intermediul acestei noi emisiuni, ne propunem să îmbinăm în fiecare ediţie cele mai interesante informaţii şi imagini ale zilei şi să le prezentăm într-o manieră aparte”, a declarat prezentatorul emisiunii, Cătălin Oprişan.
Cătălin Oprişan (31 de ani) este licenţiat al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi şi-a început cariera în presă în 1993, la publicaţia „Salut“. De-alungul timpului a mai lucrat la „Dimineaţa“, „Sport XII“, „Jurnalul Naţional“ şi „Gazeta sporturilor” şi a comentat meciuri de fotbal la TVR, Prima TV şi Antena 1. La “Gazeta sporturilor” a devenit, la doar 24 de ani, cel mai tânăr redactor-şef din istoria publicaţiei. Din septembrie 2007 până în februarie 2008, a realizat la Telesport emisiunea “Revista presei sportive”.
Realitatea TV este prima staţie TV de ştiri creată în România, ocupând în acest moment poziţia de lider pe nişa televiziunilor de ştiri. Realitatea TV difuzează zilnic, în medie, 35 de transmisiuni în direct şi invită, în fiecare zi, aproximativ 10 analişti, jurnalişti şi specialişti care explică telespectatorilor evenimentele zilei. Realitatea TV face parte din trustul de presă Realitatea-Caţavencu, iar acesta mai deţine, printre altele, posturile Romantica TV şi The Money Channel, reţelele Radio Guerrilla şi Realitatea FM, agenţia de presă NewsIn şi publicaţiile ''Academia Caţavencu'', ''Cotidianul'', ''Business Standard'', ''Money Express'' şi ''Le Monde Diplomatique''.

Realitatea aruncă şi arma asta în lupta pentru audienţă pe care o poartă cu Mircea Badea şi cred că de data asta vor avea câştig de cauză.

luni, 10 martie 2008

Hara mai pierde un burlac


Trupa Hara, al cărui fan şi prieten sunt, mai pierde un burlac. M.sh.T.ru a avut de ales între burlăcie şi o frumoasă blondă. A ales emoţional şi îl înţeleg. Le doresc să fie fericiţi şi să fi făcut alegerea bună. Ambii. Ca să-l citez pe un prieten de-a tatălui meu, "că te însori devreme, că te însori târziu, tot ai să regreţi :)". Nu am să pun poze cu viitoarea soţie a lui M.sh.T.ru, din discreţie, dar cei care au acces la conturile lui de hi5 şi flickr, o pot vedea. După ce în 2006 s-a însurat Marius, violonistul, Hara mai pierde un burlac, pe Iulian, şi nici liderul trupei, Flavius, nu se simte prea bine, ca să spun aşa. Tuturor le urez să (le) fie într-un ceas bun (Seiko, dacă se poate, că e bun).

A apărut "Manual de România", am şi eu o contribuţie


Aşa cum anunţam mai demult într-un post, trustul în care (încă) mai lucrez, a editat o lucrare interesantă şi intitulată "Manual de România". Până la urmă, am trei fotografii în lucrare, nu patru, aşa cum era stabilit iniţial. Întrucât lucrarea e destul de groasă, s-a renunţat la unele texte şi, implicit, imagini. Publicaţia este bilingvă (română - engleză), are peste 300 de pagini, este integral color şi costă 19,5 lei. Aşadar, semnalez cu bucurie apariţia lucrării şi a faptului că apar în caseta redacţională, dar la rubrica Foto, nu la redactori, cum am tot apărut până acum. Zilele următoare am să pun şi o fotografie cu prima copertă. Deocamdată aştept să primesc şi bani, aşa cum am negociat, pentru contribuţia fotografică la lucrare.

duminică, 9 martie 2008

Jurnalistul 3 în 1

Speram să nu ajung niciodată la o conferinţă de presă pe domeniul politic. Îmi e o scârbă galactică de lumea politică şi încerc să am cât mai puţin de a face cu domeniul. Cum în week-endul acest am fost de serviciu pe agenţie, duminică a trebuit să fac şi treaba ... (aici puneţi voi ce vreţi) de pe domeniul politic. Aşa am ajuns la conferinţă la Marean "Care Este" e-Vanghelie. Mi-a fost destul de scârbă să îmi văd colegii de breaslă comportându-se aşa cum s-au comportat. Un ziarist chiar din trustul în care lucrez a plecat cu trei pungi cu cadouri. Marean, băiat finuţ, le-a oferit puţinelor jurnaliste prezente la conferinţă un buchet de irişi şi o pungă în care se afla o cutie cu un parfum şi o cremă Givenchy, originale, nu chinezării. Colegul (offf, ce greu îmi e să-i spun aşa), s-a gândit, la finalul conferinţei, să ia trei pungi. Una, probabil, pentru el, iar celelalte două pentru colegele de redacţie de pe domeniul politic. DEGRADANT!. O fază tare s-a întâmplat în cele 25 de minute de întârziere cu care e-Vangherlie a venit la propria conferinţă de presă. Cameramanul de la N24 a rămas blocat în WC, deoarece s-a rupt clanţa. Asta a fost partea amuzantă a conferinţei, singura de altfel. Per total, am rămas cu un gust de fiere, adică amar, după prima mea conferinţă de presă pe domeniul politic. Aaaa, pentru cine se aşteaptă ca Marean să dea perle, văd că s-a mai şcolat sau poate nu era în ziua lui bună. A spus o singură frază memorabilă: "Despre ziua de vineri vă spun marţi". A spus, în schimb, ministrul culturii şi cultelor, sâmbătă, la Realitatea TV, o frază memorabilă: "Ca om de dreapta, mă trag din maimuţă, dar am şi ceva divin în mine".

sâmbătă, 8 martie 2008

Joaquin, dezbracă-te!


Aşa cum anunţam mai demult aici, sexosul dansator de flamenco, Joaquin Cortes, s-a înstors la Bucureşti. Nu o să-mi dau prea mult cu părerea despre prestaţia lui, măcar pentru că nu sunt critic de dans. Totuşi, îndrăznesc (cu riscul de a fi linşat de femei) să spun că nu m-a impresionat. Nu a dansat prea mult şi cred că cei, dar mai ales cele, prezenţi/prezente în sală se aşteptau la un show mai lung, nu a fost să fie. În 6 martie, cu o zi înaintea show-ului pentru publicul larg, Adevărul Holding a oferit prietenilor şi partenerilor un spectacol cu JC. Mulţumesc ziarului "Adevărul" pentru invitaţie. Show-ul lui Cortes a fost prefaţat de un moment artistic susţinut de Maia Morgenstern şi fiul ei, Tudor Aaron Istodor, alături de un cvartet de coarde. Nu am înţeles de ce s-a extaziat sala atât de mult când JC a declarat că este ţigan, ca şi cei care cântă alături de el. Ce mare dezvăluire? Spre sfârşitul prestaţiei, artistul a făcut şi un tur prin sală, urmat de vreo doi "îngeri păzitori", moment de leşin şi udat scaune pentru femeile din Sala Palatului. Ştiu, o să spuneţi că sunt misogin. Nu sunt, dar recunosc că a fost amuzant să văd femeile atât de extaziate doar că l-au avut pe JC prin preajmă. Parcă bărbaţii se manifestă mai cu duhul blândeţii chiar şi la un număr de streep-tease feminin, evident. Cel mai amuzant a fost când un grup de înfierbântate i-au strigat, în spaniolă, să se dezbrace. Spre marea lor dezamăgire, dansatorul a rămas cu cămaşa pe el, deşi pe afişul care anunţă spectacolul apare fără. Dau aici un link spre un video de pe youtube cu meseriaşul dansator de flamenco. Ce nu am înţeles eu este ce căutau în sală atâtea paralitice cu ruj pe dinţi, ale căror cel mai bun prieten este, de vreo 20 de ani, medicul de familie şi care au avut ultimul orgasm pe plaja din Mamaia, în sezonul '83. Ok, toată lumea are dreptul la distracţie, mai ales că a fost cu invitaţie, deci moca, dar măcar să fi venit cei care văd şi aud. Cred că unele dintre mamaiţe nici măcar nu ştiau unde se află. La mulţi ani, doamnelor, de Ziua Internaţională a Femeii! Azi este, alaltăieri a fost penzia.

vineri, 7 martie 2008

Andreea Marin devine bloggariţă


Nici nu îmi vine să cred că pun două posturi consecutive despre Andreea Marin Bănică. De data asta chiar a produs ştiri şi cum blogul este şi de media, să dăm cu ştirile în populaţie. Zâna surprizelor s-a decis să blogărească. Andreea jr. a anunţat vineri seara, la emisiunea Ştirea zilei, moderată de Gabriela Vrânceanu Firea la A3. Adresa blogului este: andreeamarinbanica.acasa.ro
Fotografia e luată de pe 25h.ro

Andreea Marin revine la TVR1, de la toamnă

Grila de toamnă a TVR 1 o va cuprinde, din nou, şi pe zâna surprizelor, Andreea Marin, căsătorită (cu) Bănică, zice şi NewsIn. (pentru acces la stiri ai nevoie de abonament, daca nu e main pe departament sau agenţie). Chiar, nu ar trebui să se cheme Andreea Marin Bănică jr.? Aşadar, de la toamnă, rivala Mihaelei Rădulescu (ex Bănică jr.), va prezenta emisiunea "Preţuieşte viaţa", al cărei format îi aparţine şi pe care îl ţine secret. "Preţuieşte viaţa" va fi difuzată săptămânal, sâmbăta, probabil pe acelaşi slot cu "Surprize, Surprize...".

joi, 6 martie 2008

Megastar ratat sau mega-ratat?

Nu spun prea multe cuvinte. Nici nu prea ai ce să spui în cazuri dinastea. Ataşez videosclipiciu. E deosebită tipa. Voi "Ken Lee Without Me?"

marți, 4 martie 2008

Hiene sau fotoreporteri?


Aseară am trăit un moment în care m-am simţit jenat că am aparatul foto în mână. Deşi nu făcusem nimic de care să îmi fie jenă, atitudinea fotoreporterilor profesionişti din Bucureşti mi s-a părut deplasată. Am fost invitat de TVR 1 la restaurantul Carul cu bere la lansarea oficială a sezonului 2 al emisiunii "O dată-n viaţă". A fost frumos. Cu persoane mai mult sau mai puţin cunoscute, cu mâncare, cu băutură, atmosferă plăcută într-un loc frumos. La un moment dat, una dintre hostese, îmbrăcată în ţărăncuţă, a leşinat. I s-a făcut rău fetei şi nu a mai rezistat. Nimic deosebit, se întâmplă des. Câteva persoane, printre care şi Petre Roman, care era prin preajmă, au sărit să o ajute pe domnişoară să se ridice, i-au dat apă şi primul ajutor. Eee, fârtaţii fotoreporteri, care vânau orice moment mai deosebit, au sărit ca hienele să o fotografieze pe biata fată pe jos şi cu Petre Roman prin preajmă. Nici măcar nu o ţinea în braţe. Poate nici nu a atins-o. Dar, deh, fostul idol al muncitoarelor de la Apaca era pe lângă o domnişoară leşinată. Vă imaginaţi comentariile. M-am simţit efectiv jenat de modul în care au reacţionat fotoreporterii şi m-am retras. Aveam camera foto în mână, puteam să mă înghesui, dar mi s-a părut penibil, aşa că m-am retras şi m-am uitat la ei. Hmmm, oare asta înseamnă să fii fotoreporter? Eu cred că nu. De fapt, sunt chiar sigur.

luni, 3 martie 2008

T-REX face ravagii pe străzile bucureştene


Cine credea că Tiranosaurus-Rex, devenit mai celebru în zilele noastre decât atunci când trăia, a dispărut, se înşală. Circulă prin Bucureşti şi face ravagii, nenorociri, dezastre, calamităţi şi cum mai vreţi voi să le spuneţi. Mai ţineţi minte reclama la Matiz, "micul gigant". Na, ăla e aperitivul la ce face celebrul T-REX (adică Ticosaurus Rex)pe srăzile bucureştene. Am reuşit să-i fac o fotografie, dar a fost riscant.

Vizionarul de la Ligă


Incredibilllll! Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) ştie rezultatul unui meci care încă nu s-a disputat. Deşi e luni la prânz, iar partida Poli Timişoara - Unirea Urziceni se va disputa în această seară de la ora 20.30, pe site-ul LPF este afişat deja rezultatul meciului. Aş întreba la LPF pe ce loc va termina Poli în acest sezon, să ştiu dacă vom juca într-o cupă europeană sau nu, dar şi alte rezultate, să joc şi eu la pariuri sportive. Vă daţi seama ce de bani aş câştiga. Va fi interesant de văzut ce se va întâmpla dacă meciul chiar se va termina cu scorul de 2-1 (1-0) pentru Poli. Ce deranj va fi în fotbal. O să sară toţi hoţii din Bucale cu gura şi vor striga că: bănăţenii sunt hoţ, că nu are rost să mai joace, că pentru ce să mai alerge prin Bucureşti cu pungile cu bani ca să motiveze adversarele contracndidatelor la titlu de campioană şi alte cele. Nea' Miliţică, prea le ştii matale pe toate, mon'şer.

sâmbătă, 1 martie 2008

Poveste cu tâlc

Spuneam în postul anterior că nu de mult m-am înscris într-un grup de fotografie pe yahoo. Printre zeci de emailuri în care înveţi tehnică fotografică, schimbi impresii şi e-socializezi, am primit azi un email cu o poveste super. Cred că toti avem ceva de învăţat dn păţania povestitorului. De multe ori oamenii nu sunt ceea ce par. Nu mai pierdem vremea şi trecem la povestea omului.
Acu` fo 35 de ani am fost la un ziar de provincie, unde erau angajati doi fotografi. Subiectul la o bere era ca ei nu intelegeau de ce cind stau pe strada, aparatul Rolleiflex ( care avea 80 mm pe 6x6) prinde 3 blocuri si Smena ( 40mm pe 24x36) prinde 4 blocuri. Adicatelea Smena e mai bun. Si nu pricepeau nici ce e aia distanta focala nici cum devine cazu. Si erau fotografi profesionisti.
Azi lucrurile sunt cam la fel. Multa lume nu pricepe ce si cum, nu au cultura minima necesara pentru ca sa inteleaga. As putea sa va povestesc pina miine tot felul de chestii de puteti sa va raniti de ris.
Chiar azi faceam poze cu 40D cu live view la lansarea noului magazin F64 si vine un fotograf foarte profi si foarte comercial si foarte mare sa ma intrebe de ce fac misto de ei si nu duc aparatu la ochi. Cind i-am aratat cum devine cazu a cazut pe spate, a zis ca asa ceva nu se poate si ca e o prostie. Ei, pentru mine nu e. Asa merg lucrurile. Da` e dicstractiv, desigur.
Alta chestie. La magazin la hobbyfotoshop. Mai merg sa mai socializez cu unu cu altu si sa mai vad ce mai apare. La un moment dat, acu fo 3-4 luni, apare o maica. O maicutza. O tinara ca pe la 25-28 de ani, cu straie de maicutza, si o sarsana d`aia de piatza. Intreaba daca sunt aparate Nikon D3. I se spune ca este. Unu din multime intreaba cite ar vrea, ca de la 4 in sus se da unu gratis. Tipa face o figura trista si spune ca ar vrea numai unul. Bun… e intrebata de baiatu` de la tejghea daca stie cam cit costa. Tipa zice senin sigur, cam cinshpe mii de lei. SI ca mai vrea un 24-70 de 2,8. Mai fratilor, era o tipa pe care te-ai fi asteptat sa o vezi cu luminari la vecernie si nicidecum sa o vezi scotind doua caramizi de bani, doua sute de milioane, punindu-I pe masa si indesind in sarsana victorioasa cutiile de la body si de la obiectiv. A intrebat-o unu` daca stie sa le foloseasca; a spus ca da, ca are un Nikon D300, da ca astea le cere parintele staret; ei nu-I plac decit focalele fixe, si ca are un 85 de 1,4 si un 35 de 1,4 si un 20 de 2,8. Toate Nikon. Noi, perplecshi. Asa ca undeva intr-o biata si saracacioasa minastire din sudul Romaniei exista scule la care voi o sa baliti toata viata. Si chiar si eu. Bun, si pleaca maicutza.
Poanta acu vine.
Pleaca, si noi explodam, ca ce chestie, ca una, ca alta, inebunisem. Da, da vine inapoi. Si se uita asa la astia 5-6 din magazin si ne intreaba daca ne pricepem la computere. Noi zicem fortzosi ca da. Si ne intreaba daca stim cum sa codam un MP3 sa se auda pe Ipod ca nu merge direct si n-are mac si ca ce codec trebe..... Atunci chiar ca ne-a cazut fatza. Nu stiam nici unu` si a plecat cam dezamagita. Da nu am mai zis nimic de frica sa nu vina iar. Bre, s-a intors si a treia oara! A intrebat de compact flashuri de 16 Gb si I s-a spus ca nu mai sunt. Abia atunci a plecat de tot. Asta e fratilor.
Pe de alta parte nimic nu e ce pare. Nu e nici o garantie ca smekeru ala cu pozele neclare nu va fi peste un timp, sau chiar acu, un mare si adulat fotograf. Cine stie…
Nici marele Mihailopol, cel ami mare fotograf roman, nu le avea cu tehnica. Asta nu inseamna ca nu era cel mai mare. Asta nu inseamna ca toti avem datoria sa nu cunoastem nimic pen`ca putem fi mari fotografi si fara. Idealul e sa stii tot si sa uiti tot cind faci poza. Daca nu avem ce uita, mai greu cu toate cele…
Cele bune,
DL

Ei, ce spuneţi de asta?