Am decis să mă despart de Vodafone după exact zece ani de relaţie. În decembrie '99 m-am căsătorit cu tânăra Vodafone. Timp de un deceniu i-a plătit abonament, iar respectul ei pentru abonaţii persoane fizice e ZEROOO. N-o interesează. Greu de crezut, dar aşa stau lucrurile. Credeam că dit'ai compania se respectă şi dacă vede că vreun abonat vrea să se care la alta, se alarmează. Nici vorbă. Probabil că nu îi plac banii mei. I-am anunţat că vreau să îmi portez numărul în altă reţea, am depus cererea şi mi-au aprobat-o (astfel că am rămas cu acelaşi număr de telefon). Pur şi simplu. Fără niciun telefon din partea lor. Nu au făcut nicio încercare de a mă determina să mă răzgândesc, vreo o contra-ofertă, o alună - o măslină, ceva. NIMIC. Am decis să le spun "bye-bye" supărat că, plătind cam aceeaşi bani, cineva foarte drag mie primea mult mai mult respect de la Cosmote şi anual vouchere de câte 70-80 de ieuroi pe care le poate folosi la achiziţionarea unor telefoane şi accesorii sau la plata abonamentului. În timpul ăsta, în vreo doi ani, am strâns puncte de vreo 13 euro. Mda, cam puţin. Mi-am plătit abonamentu' pe o lună şi mi-au mai rămas câţiva creiţari. Cred că îi voi pune pe ochi, lângă lumânare, marii companii Vodafone.
luni, 21 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Si copiii la cine au ramas?
Trimiteți un comentariu